Compuneri, portofolii, proiecte

Scolarul si munca


E ora sapte. Ceasul suna discret. Fabius deschide un ochi si il inchide repede.
- Trezeste-te, se auzi un glas slab. Copilul nedumerit deschise ochii si se uita uluit prin camera.
- Trezeste-te, somnorosule, ca trebuie sa mergi la scoala.
- Cine ma striga?
- Spalate, imbraca-te, inchina-te si fugi repede la masa, ca mama ta ti-a pregatit micul dejun.
- Mai lasa-ma sa dorm.
- Nu este timp.
- Bine, dar ce castig?
- Daca ma asculti vei avea numai de castigat.
Copilul se ridica din pat si urma sfaturile date de vocea ciudata.
- Acum ia-ti ghiozdanul si pleaca la scoala. Vei avea o zi plina.
Dupa o zi intreaga in care a mers la scoala, si-a facut temele, s-a jucat, a fost la lectiile de dans si la pregatirea la matematica, Fabius a ajuns in pat.
- Ridica-te si inchina-te, se auzi din nou vocea ciudata.
- Cine esti tu sa imi dai ordine?
- Eu sunt munca.
- Cine?
- Munca istetule. Daca ma vei asculta vei primi si rasplata. Dupa fapta si rasplata, vorba proverbului.
- Daca ma incred in tine voi castiga ceva?
- Bineinteles, numai cel care munceste primeste recompensa dorita.
- Ce fel de recompense?
- Daca muncesti vei primi bani, cu care vei face ce vei pofti. Dar ia seama sa nu-i risipesti fara folos.
- Dar sunt oameni care nu muncesc si au bani.
- Acei oameni care au primit bani fara munca, nu au parte de ei.
- Bine, te voi asculta, noapte buna!
- Buna sa-ti fie si inima si gandul.