Compuneri, portofolii, proiecte

Viata risipita


Vântul sufla uşor frunzele veştejite de venirea toamnei. Pe aleea unui parc puteai observa o fată ce aştepta cu nerbdare întâlnirea cu prietenii ei. Avea un sentiment ciudat de data aceasta. Ştia că va urma să se întâmple ceva, dar oare ce? Simţea cum ceva în stomacul ei îi spunea să plece. Dar nu a facut-o. „Fie ce-o fi!” se gândi ea. Timpul se scurgea încet, iar cu fiecare minut trecut apăreau şi prietenii ei. Apăru şi o persoană nouă, un el mai exact. Se simţea atrasă de acest el dar în acelaşi timp, simţurile îi spuneau să stea deoparte. Curiozitatea a facut-o să se apropie şi au început să vorbească câte în lună şi în stele, vrute şi nevrute. S-au mai întâlnit de multe ori de atunci.
A trecut şi iarna şi primăvara. Totul părea să fie perfect. Au mers împreună la nenumărate petreceri. Bineînţeles alcool şi ţigări la tot pasul. Dar de data aceasta s-a mai adăugat ceva: jointurile. La insistenţele lui a încercat şi ea unul. I-a placut. Şi aşa încă unul. Îi placea starea euforică în care te puteai cufunda. Lumea părea mai frumoasă, viaţa mai dulce, se simtea relaxată, fără nicio problemă. Râdea şi se distra tot mai bine alături de prietenul ei. Apoi starea de bine a început să palească. Lumea devenea tot mai sumbră. La adierea vântului frunzele parcă scoateau un zgomot sfâşietor, iar agitaţia din jur o făcea să simtă durere până în cele mai mici oase. O durere infernală de cap o cuprinse. Mai vroia înca odată să simtă acea plăcere. Dar jointurile se terminaseră. Iniţial se resemnă, dar au venit alte si alte petreceri. Şi aşa a continuat.
Din dorinţa de a simţi aceasta placere continuu ea a căutat persoane de la care să-şi procure încă o doză şi bineînţeles că nu a durat mult până a găsit. Se simtea împlinită până când a început sa nu mai simtă nimic aşa că a mărit doza şi chiar a experimentat cu lucruri noi. Oh da, acum simţea aceeaşi plăcere ca înainte, acelaşi extaz după care tânjea atât de mult. Zi de zi trecea, dozele creşteau, nevoia de bani era tot mai avida, iar datoriile erau peste tot. Dorinţa acuta a doze o înnebunea tot mai tare, iar corpul ei se ofilea încetul cu încetul. Din ochii ce înainte râdeau acum puteai vedea doar cum curge întuneric. Zâmbetul îi apărea din ce în ce mai rar pe buze. Stările euforice şi lipsa de somn au facut sa apară pe chipul ei blând de altă dată doar cearcane adânci şi obraji plânşi. În curând şi prietenul ei o părăsi pentru o alta şi astfel a ajuns să-şi mărească doza considerabil. Asta deschise ultimul capitol din viaţa ei...
Era noapte firguroasă de decembrie. Înghţi a nenumărata pastilă de ecstasy. Scria apăsând uşor fiecare tastă a tastaturii. Îşi închise ochii şi îşi aduse aminte de ceva pe care acum îl pierduse pentru totdeauna în adâncul sufletului ei înghetat. O lacrimă cristalină luneca uşor parcurgând obrajii fini ai feţei. Simţea cum totul în jurul ei se prăbuşeşte. Nimic nu mai era cum a fost. În mintea ei vedea cum acvariul din camera ei se crapă puţin câte puţin până când se spărsese de tot... Apa curgea pe parchetul îmbâcsit de vreme. Vroia să se ridice să-şi salveze peştii la care ţinea atat de mult dar o forţă o ţinea lipită de scaun si o obliga să scrie. Dar parcă şi tastele le apăsa tot mai greu şi mai greu. Simţea cum aerul din jur se rarefiază pe timp ce trece. Un fior rece îi trecuse pe şirea spinării. O altă lacrimă îşi facu loc pe obrazul palid al fetei, lăsând în urma ei o urma de gheaţă. Din capul ei curgeau multe gânduri, fără taină, fără rost, fără nicio legătură, dar ea le scria rând pe rând fără să se oprească. Muzica suna în surdină de parcă îi acompania starea abisală. Un alt fior îi trecu pe spate şi o amorţi, nesimţind decât frigul din suflet. Apoi corpul ei căzu pe podeaua plină cu apă rece. Niciun cuvânt nu mai putea scoate... doar o lacrimă neagră ca tăciunea îi aluneca din nou pe chip lăsând în urma ei o dâră neagră. Pe computer ultimele cuvinte pe care le-a scris erau: "te iubesc şi te voi iubi mereu, adio acum din mine doar trupul va râmane...".
Şi aşa s-a stins biata fată, cu sufletul neîmpăcat şi departe de persoana pe care o iubea. Totul din viaţa ei se năruia sau cel puţin avea impresia asta. A încercat sa gasească o alinare în drogurile pe ca re ea le credea prieteni, pe când ele defapt sunt cele care i-au adus moartea...