Valentine’s day în Anul Caragiale


Valentine’s day în Anul Caragiale

Mai ştie cineva în România că pe 16 februarie, până în 1989, sărbătoream Ziua Feroviarilor? Mulţi dintre noi leagă astăzi mijlocul lunii februarie de altă sărbătoare, Ziua Îndrăgostiţilor.
Este foarte OK să te pregăteşti aşa cum trebuie pentru ziua de 14 februarie, cel puţin în măsura în care era înălţător să o faci înainte de Revoluţie, pentru ziua de 16 februarie. Sfântul Valentin nu are nici o semnificaţie religioasă la noi, pe 14 februarie. E doar un efect al entuziasmului cu care am importat concepte occidentale în ultimii 12 ani şi, de acceea, se cheamă „Valentine’s Day”. Ca la majoritatea lucrurilor importante din Occident, şi la Valentine’s Day n-are acces decât o parte a poporului român. Această parte a poporului se împarte, apoi, în fiecare an, pe 14 februarie, în două: îndrăgostiţi care se bucură sărbătorind romantic şi îndrăgostiţi care se bucură mai puţin, fiind departe de persoana iubită.
Până la urmă, Valentine’s Day e cea mai nevinovată felie a globalizării. Dacă vrem să ne apărăm de efectele globalizării şi să protejăm sacrificiul local, am putea da zilei de 14 februarie nenumărate semnificaţii:
1 14 februarie - Ziua ultimelor debranşări, în amintirea celei mai grele facturi de căldură a anului, cea de pe luna ianuarie;
2 14 februarie - Ziua televiziunilor, pentru că, în preajma acestei date, îşi pregătesc posturile româneşti, în fiecare an, intrarea grilelor de primăvară;
3 14 februarie - Ziua „Armagedon”, ca să dăm şi Occidentului ceva, ca semn că pe această dată a apărut ultimul episod al serialului românesc de Internet: episodul 15, despre Mitica Dragomir.
Vom vedea curând dacă îşi dă seama vreunul dintre noi că Valentine’s Day pică peste căteva zle în Anul Caragiale.