Compuneri, portofolii, proiecte

Primăvara şi Paştele copiilor

Primăvara a bătut timid la uşa tututor şi i s-a deschis cu mare drag. Doar ea, primăvara dă putere firului de iarbă să ţâşnească din pământul generos, care l-a găzduit cu-atâta bunătate peste iarnă. Tot ea dă putere ghiocelului să străpungă frunzele căzute astă-toamnă sau chiar bucăţile de gheaţă, să-şi scoată căpşorul afară pentru a-şi striga bucuria de a trăi.
Acesta face horă mare cu viorelele şi, când s-a încins mai iute jocul, se retrag obosiţi. Au venit doar să ne spună că viaţa a învins iar şi iar.
Şi dacă nu înţelegem cu toţii că viaţa triumfă mereu, vine o mare sărbătoare a Creştinătăţii, Paştele, să spună asta de peste două mii de ani. Sărbătoarea Paştelui poate fi asociată cu primăvara. Retrezirea naturii la viaţă simbolizează noua viaţă pe care creştinii au câştigat-o prin crucificarea şi învierea lui Iisus.
Această mare sărbătoare este precedată de un post de 40 de zile, perioadă numită Postul Paştelui. Ultima săptămână, numită Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincioşii pentru Înviere, imediat după ultima săptămână dinaintea Paştelui, cea a Floriilor, în care se sărbătoreşte intrarea lui Iisus în Ierusalim. De a doua zi, în Săptămâna Mare, se rememorează tot ce a făcut Mântuitorul pe pământ. Prin post, reculegere şi rugăciune, credincioşii parcurg acum cele şapte trepte ale ultimelor zile ale lui Hristos-Omul, fiecare zi din Săptămâna Patimilor, semnificând un nou pas al lui Iisus pe drumul către răstignire şi Înviere.
Cu prilejul acestei sărbători, întreaga suflare se bucură, dar copiii o fac într-un mod aparte. Aşa s-a născut ideea unui proiect, “PRIMĂVARA ŞI PAŞTELE COPIILOR”. Ei s-au întrecut în propuneri de activităţi care se vor desfăşura sub semnul semnificaţiei Floriilor şi Paştelui.
Petru început vor planta în ghivece speciale boabe sănătoase de grâu pe care-l vor îngriji cu toată dăruirea pentru că vor ornamenta cu el Sfânta Masă de Paşte, de pe care nu va lipsi pasca pe care o vor coace mamele creştine, dar şi mielul care îl simbolizează chiar pe Mântiutorul nostru Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru păcatele lumii şi a murit pe cruce ca un miel nevinovat.
Vor picta apoi icoane cu care-şi vor împodobi sala de clasă şi un colţ din camera lor , în care se vor ruga în taină. Într-o altă activitate se vor apleca asupra cărţilor cu poveşti, care reprezintă schimbarea anotimpurilor, poveşti care păstrează spiritul Paştelui. Vor merge şi la biserică, pentru că una din bucuriile cele mai mari ale copilăriei este mersul la denie. Vor aduce laudă lui Iisus Hristos, se vor ruga pentru ei, pentru familiile lor şi pentru cei aflaţi în nevoie.
Cu câteva zile înainte de Marea Sărbătoare vor picta ouă. Până la această vârstă, copiii au aflat deja că oul încondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, împăcare, pentru că în ornamentaţia lui se operează cu simboluri ( soare, lună, cruce), cu modele din natură (plante, animale, obiecte casnice) şi cu modele de ţesături populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.
În noaptea de Înviere, copiii vor merge la biserică. Va purta fiecare o lumânere, pe care o va aprinde din Lumina adusă de preot de pe Masa Sfântului Altar. Această lumânare este simbolul învierii, al biruinţei vieţii asupra morţii şi Luminii lui Dumnezeu împotriva păcatului.
Toate acestea umplu sufletul copiilor, dar şi al nostru, al adulţilor de bucurie
Sfintele Paşti este cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, este mult mai vastă în semnificaţii cât şi în obiceiuri.
Să nu uităm niciodată câtă bucurie poate fi în sufletul unui copil în clipa în care ciocneşte un ou roşu. “Hristos a înviat!”, “Adevărat a înviat!”. Şi jocul cu cine are cel mai tare ou roşu stârneşte competiţia şi tradiţia merge mai departe.




Bibliografie:

Daniel, Î.P.S., Mitropolital Moldovei şi Bucovinei, Făclii de Înviere, Editura Trinitas, Iaşi, 2005;
Viu este Dumnezeu (Catehism pentru familie), Editura Harisma, Bucureşti, 1992;
Grigorie de Nyssa, Sfântul, Despre suflet şi Înviere, Editura Herald, Bucureşti, 2006