Compuneri, portofolii, proiecte

Biografie



1850 La 15 ianuarie, se naşte in Botoşani Mihail, poetul, al şaptelea copil.

1852 Se naşte Aglaia, al optulea copil.

1854 Se naşte Henrieta (Harieta), al nouălea copil.

1856 Se naşte, la 16 noiembrie, Matei, al zecelea copil. Data când s-a născut Vasile, al unsprezecelea copil, al soţilor Eminovici, nu e cunoscută.

1857 În luna august căminarul Eminovici conducea, cu paşaport, cinci copii la studii, peste graniţă, la Cernăuţi printre care si Mihai. Ce cursuri a urmat băiatul in acest an nu se ştie.

1858-1859 Copilul Mihai a urmat clasa a III-a la “National Hauptschule” din Cernăuţi, fiind clasificat al 15-lea între 72 de elevi.

1859-1860 A urmat clasa a IV-a, fiind clasificat al 5-lea între 82 de elevi.

1860-1861 Înscris la "Ober-Gymnasium" din Cernăuţi, elevul Mihai Eminovici promovează clasa I, fiind clasificat al 11-lea în primul semestru şi al 23-lea în cel de-al doilea semestru.

1861-1862 Urmează clasa a II-a.

1862-1863 Repetă clasa, dar de la 16 aprilie 1863 părăseşte definitiv cursurile, deşi avea o situaţie bună la învăţătură.

1867 Eminescu este angajat ca si sufleur în trupa de teatru a lui Mihail Pascaly

1869 În 2 octombrie intră la Universitatea de Filosofie din Vienna.

1872 Mihai Eminescu este student la Berlin, unde intră în contact cu marea literatură a lumii.

1873 El primeşte o slujbă la Consulatul român din Berlin.

1874 Mihai Eminescu este directorul Bibliotecii centrale din Iaşi.

1876 Este corector si redactor al părţii neoficiale de ziarului Curierul de Iaşi

1877 Eminescu pleacă din Iaşi si se stabileşte la Bucureşti, unde este redactor la Timpul.

1878 Mihai Eminescu are o intensă activitate publicistică la Timpul, Convorbiri literare.

1883 În ianuarie el se află în spital pentru o perioadă.

1883 În 4 iunie Eminescu se întoarce la Iaşi, si în 28 iunie devine foarte bolnav din nou.

1884 El părăseşte spitalul după o altă perioadă de convalescenţă si face o călătorie în Italia,
pe urmă se întoarce la Bucureşti.

1884 Din 7 aprilie Eminescu se mută din nou la Iaşi.

1886 În timpul verii, Mihai Eminescu devine tot mai bolnav ca oricând. Curând insa el se va simţi ceva mai bine.

1887 În primăvară, el se află în spitalul Sfântul Spiridon din Botoşani.

1888 Boala se agravează din ce în ce mai mult, astfel încât Eminescu nu mai poate să scrie..

1889 Pe 3 septembrie el e din nou în spital, de data aceasta la spitalul Mărcuta. În cursul nopţii de 15 iunie, la ora 3 am, Mihai Eminescu moare în sanatoriul doctorului Sutu.

1889 În data de 17 iunie, Mihai Eminescu, cel mai mare poet român, este înmormântat la cimitirul Bellu din Bucureşti.



Opera poetului

Cel mai mare scriitor roman pe care l-a ivit timpul până acum Mihai Eminescu-a lăsat o mare amprentă în literatura română prin operele sale geniale. Mihai Eminescu este poetul cel mai reprezentativ al literaturii romane, "poetul nepereche" (G. Călinescu), creator al unei opere care străbate timpul cu o forţă nealterată, trăind intr-o perpetua actualitate. Creaţia sa este bogată in diferite teme si motive. Este cunoscută, apreciată şi studiată nu numai de românii de pretutindeni, dar şi de alte popoare de peste hotare. Este tradusă în mai mult de 60 de limbi. Opera sa formează o epoca in dezvoltarea artistică a poporului român. Niciodată până la Mihai Eminescu limba română n-a sunat cu atâta plenitudine armonioasa , atât de natural si atât de firesc. În creaţia poetului şi-au aflat expresia durerea şi revolta oamenilor de rând, critica burghezimii, ştiinţa si filosofia, natura şi dragostea. Operele cele mai reprezentative ale sale sunt: Sărmanul Dionis(1 decembrie 1872 - Convorbiri literare), Floare albastră(1 aprilie 1873 - Convorbiri literare), Dorinţa (1 septembrie 1876 - Convorbiri literare), Lacul(1 septembrie1876 - Convorbiri literare), Sara pe deal (1 iulie 1885 - Convorbiri literare), O,ramii(1 februarie 1879 - Convorbiri literare), Epigonii (1870 - Convorbiri literare), Scrisorile nu în ultimul rând Luceafărul. Capodoperă, ce păşeşte peste vremi si meridiane, poemul Luceafărul încununează calea de creaţie a aceluia căruia i-a fost menit sa devină şi el astru, cu acelaşi nume în literatura română. Mihai Eminescu reprezintă continuitatea culturii şi a literaturii române in ceea ce a realizat ea până la Eminescu deschizând, prin modernitatea totală a gândirii si a creaţiei sale, drumul spre şi mai depline împliniri.