Compuneri, portofolii, proiecte

„Ion”
de Liviu Rebreanu


Rezumat


GLASUL PĂMÂNTULUI

Capitolul I – ÎNCEPUTUL

Descrie drumul spre Pripas: la intrare o cruce de lemn, casa învăţătorului Herdelea, în stânga – casa lui Alexandru Pop-Glanetaşu, apoi a lui Macedon Cercetaşu, a primarului Florea Tancu, apoi altele, la cârciuma lui Avrum liniştea este întreruptă de vorbe, de sunete de viori şi chiuituri, o horă pe Uliţa din dos, la Todosia, văduva lui Maxim Oprea, căci e duminică. Casa ei se află peste drum de bisericuţa bătrână. Lăutarii Briceag, Găvan şi Holbea cântă someşana şi jucătorii sunt înflăcăraţi. Aproape de ei stau fetele nepoftite, apoi babele şi mamele, printre toţi copii neastâmpăraţi, iar bărbaţii mai pe lângă casă, vorbind de treburi.
Primarul, Ştefan Hotnog, un chiabur, Trifon Tătaru şi alţii discută cu demnitate. Pe de lături – Alexandru-Glanetaşu „ca un câine la uşa bucătăriei” ar vrea să se amestece în vorbă, dar se sfieşte.
Pe prispă se aflau Simion Butunoiu fost învăţător, actual pensionar, cu Macedon Cercetaşu, cu straja Cosma Ciocănaş, cu Simion Lungu, cu Toader Burlacu, cu Ştefan Ilina, ascultând palavrele dascălului. Vine şi oloaga Savista, verişoara Floricăi şi neam cu Trifon Tătaru care o ţine să-i vadă de copii. Îi vesteşte că Vasile Baciu e beat şi s-a bătut cu Avrum şi Florea Căruntu. Ion a jucat cu Ana, apoi a privit-o cu regret pe Florica şi a trecut pe la mama lui, Zenobia. Ion o aştepta pe Ana lângă un nuc. A îndemnat-o să bea rachiu dulce şi ea a refuzat fiind sătulă de băutura tatălui, Vasile Baciu. Era supărată căci tatăl voia s-o mărite cu George Bulbuc. Când o săruta pe Ana a trecut Ilie Onu, frate de cruce cu George Bulbuc, care-i învăţa acum pe ţigani un cântec nou. Au venit şi preotul Belciug şi cu soţia învăţătorului Herdelea, Maria şi fiica Laura, dar şi fiul Titu. S-a apropiat de ei George care a invitat pe tineri la joc. Aceştia au refuzat, iar Titu a întrebat de Ion. Ilie Onu le-a spus că e cu Ana sub nuc. George s-a supărat, dar a văzut-o pe Florica la fel de supărată şi a hotărât să joace cu ea. A venit şi Vasile Baciu, beat, a fost înfruntat de preot, i-a spus că e supărat din pricina fetei. A luat pe George de mână, l-a dus în faţa preotului, a întrebat de Ana şi când a aflat că-i cu Ion a vrut s-o bată. S-a îndreptat spre Ion, dar oamenii l-au oprit. Vasile Baciu l-a înfruntat pe Ion numindu-l „fleandura”, „sărăntoc”, „tâlhar”.
Hora s-a spart. Ion cu lăutarii a luat-o spre cârciumă. George s-a supărat, căci el îi tocmise pe lăutari. La cârciumă cele două tabere s-au încăierat. Titu a venit şi el să cumpere ţigări, apoi s-a plimbat până la miezul nopţii. Când ţiganii au cerut lui George banii, acesta n-a vrut să le plătească şi Ion l-a izbit cu pumnii. Au fost scoşi din cârciumă şi Ion l-a lovit cu un par pe George care nu –sa mai putut ridica. Ana, de după gard, a văzut cum flăcăii îl duc pe braţe pe George, apoi pe Ion oprindu-se în faţa casei ei. Titu a venit în fugă şi l-a întrebat ce s-a întâmplat, îi era ciudă că n-a asistat la încăierare, iar Ion nu i-a povestit.

Capitolul II – ZVÂRCOLIREA

Zenobia s-a trezit, a pregătit pe Ion de coasă, pe soţ la fel, căci era tocmit de notar. La prânz Ana a trecut pe lângă Ion cu mâncare pentru cei tocmiţi de tată. A trecut pe lângă el şi Florica pe care a sărutat-o. A venit şi Zenobia care a adus mâncare lui Ion.
Toma Bulbuc a trecut pe la preot să-i spună că Ion s-a bătut cu George. În familia învăţătorului se vorbea numai de această întâmplare. Ghighi şi Laura, chiar şi doamna îl ascultau pe Titu. El era cel mai mare: avea 23 de ani, nu terminase liceul, dar era poet. A plecat spre Armadia, căci o iubea pe Lucreţia, fata profesorului de matematică, dar şi pe doamna Lang, soţia învăţătorului din Jidoviţa.
Familia era în pridvor. A trecut Toma cu fiul şi le-a arătat vânătaia de pe spate. Apoi au trecut preotul cu Vasile Baciu. S-au ciondănit, pentru că ei ţineau cu Ion, iar ceilalţi cu George. A trecut şi Ion care a fost înfruntat de preot. A sosit Titu care i-a liniştit în privinţa preotului, căci au nevoie pentru trăsura lui pentru balul din octombrie.

Capitolul III - IUBIREA

Ion s-a împăcat cu George, dar preotul tot l-a înfruntat în biserică. George a trecut pe la poarta Anei, a fluierat-o, dar ea n-a venit, Ion a înţeles şi s-a dus la Florica căreia i-a promis că o va lua. Zaharia Herdelea fusese numit învăţător al statului şi şi-a făcut casă pe pământul bisericii. Pe atunci era bun prieten cu Belciug, preotul care rămăsese văduv şi trăia ca un pustnic. Teodosia, mama Floricăi a umplut satul că băiatul a cerut-o de nevastă şi Zenobia l-a ocărât. El s-a întâlnit cu Ana şi i-a promis că vor fi împreună.
A ieşit la arat şi a luat o brazdă din pământul vândut lui Simion Lungu. S-au luat la bătaie, iar Simion a hotărât să-l dea în judecată.
În familia Herdelea, Pintea a cerut-o în căsătorie pe Laura chiar fără zestre. Ea era îndrăgostită de Aurel Ungureanu. Duminică erau invitate fetele în casa Laurei. Trebuia să vină şi Aurel care i-a spus Laurei că Pintea era un băiat bun, iar fata s-a resemnat. Titu a întâlnit-o pe Roza Lang, a sărutat-o şi a plecat spre casă. S-a întâlnit cu Ion şi i-a spus că a fost pârât la judecătorie de Simion care are de partea lui pe preotul Belciug. Ion i-a spus de Baciu şi Titu a fost de acord cu ideea de a-l forţa pe Vasile Baciu să-i dea pe Ana şi pământul. Fetele s-au întors singure, iar Laura a plâns tot drumul. Aurel nu le-a mai însoţit. A lăsat pe fată să-i răspundă afirmativ lui Pintea.

Capitolul IV – NOAPTEA

George, văzând că Ion nu mai merge pe la Ana, a început să se ducă el, dar fata nu-i dădea nici o atenţie. Ion, după discuţia cu Titu, a înţeles că numai prin Ana poate să-l forţeze pe Baciu să-i dea pământurile. Într-o zi a sosit citaţia pentru pământul lui Simion. S-au prezentat la judecătoria din Armadia.
Preotul a intrat în sala de aşteptare, iar celor doi, lui Ion şi lui Simion, li s-a făcut frică şi s-au împăcat. Preotul s-a înfuriat şi în ungureşte a explicat judecătorului că Ion e un bătăuş. Acesta a hotărât două săptămâni de carceră pentru Ion. A sosit telegramă de la Pintea că vine Sâmbătă. A venit Ion să spună învăţătorului ce a păţit şi acesta a hotărât să facă plângere la ministrul justiţiei.
S-au pregătit pentru balul de duminică. Laura a stat la bal numai lângă Pintea, iar Titu pe lângă Lucreţia. Preotul le-a dat trăsura, iar Ion a fost vizitiu. Titu l-a cinstit cu o bee şi o friptură. După ce a primit sentinţa, Ion s-a dus la învăţător care i-a întocmit o jalbă amănunţită pe care a trimis-o recomandată la poşta din Armadia.
Peste două săptămâni cei din Armadia şi Jidoviţa au plecat la vânătoare de iepuri cu Herdelea, cu Titu, cu Belciug şi alţii. Au băut, au mâncat, s-au împuns între ei, românii cu ungurii. Titu a plecat la doamna Lang şi au avut multe clipe de fericire. Ion a depus plângerea şi apoi era nelipsit seara de la Ana până când într-o noapte a intrat în casă. George i-a pândit. Când Ion a plecat dimineaţa de la Ana, George s-a ridicat din şanţ, Ana l-a văzut şi a intrat îngrozită în casă.

Capitolul V – RUŞINEA

În preajma Crăciunului se tăiau porcii, iar Ion cu tatăl şi măcelarul au ajutat la tăierea celor doi porci ai învăţătorului. Ion i-a povestit lui Titu cum a necinstit-o pe Ana care a rămas însărcinată. Crăciunul a trecut, iar după Bobotează a avut loc logodna Laurei cu Pintea. Aveau 11 copii, iar Pintea era al nouălea. Au plecat foarte târziu, lăsând ca George să fixeze nunta. Ion a venit mai rar pe la Ana căreia începuse să i se rotunjească pântecul. George n-a mai venit pe la Vasile Baciu, dar nici n-a spus nimic de Ion. Un copist i-a spus că judecătorul aşteaptă o comisie de la tribunalul din Bistriţa din pricina jalbei lui Ion. A promis că se va răzbuna pe cel care i-a întocmit jalba. Herdelea a ajuns acasă şi a spus familiei, apoi a chemat pe Ion pe care l-a pus să jure că nu va spune cine i-a scris plângerea.
Titu era în fiecare zi la Roza, soţia învăţătorului din Jidoviţa, iar clanul jidanilor a început bârfa. Vorbele s-au răspândit şi în Armadia şi au ajuns la urechile lui Herdelea.
Tatăl i-a găsit un post de ajutor de notar într-un sat Gargalău. Roza a încuviinţat ideea şi a promis că şi ea îl va vizita. Zaharia s-a întâlnit cu judecătorul care l-a întrebat cine i-a întocmit jalba lui Ion, iar el a negat faptul acesta. Pintea a fixat nunta în Duminica Tomii. De la George a aflat Vasile Baciu că el n-a necinstit-o pe Ana şi a înţeles că Ion a făcut acest lucru. A ajuns acasă, a bătut-o, a trimis-o la Ion, iar Ion înapoi la tată care să vină pentru înţelegere.

Capitolul IV – NUNTA

Titu a început slujba la notarul Friedman. Ion nu mai voia să ia pe Ana. A fost chemat la judecătorie şi a spus că învăţătorul i-a scris jalba. Familia Herdelea era indignată de purtarea lui Ion, l-au chemat şi el a fost foarte obraznic. Herdelea a înţeles că Ion l-a trădat. Preotul a declarat pentru judecător şi a mediat înţelegerea dintre Ion şi Vasile Baciu care au fixat nunta. Titu s-a certat cu notarul şi a plecat acasă. Herdelea nu s-a dus la procesul cu mobila şi avocatul a aranjat un sechestru şi o licitaţie de formă. A fost inspectat şi avertizat de noul inspector ungur. Ion a venit să-i roage să le fie naşi. Inspectorul Horvat a dat afară din învăţământ pe Lang care venise beat la şcoală. Titu a aflat că Roza l-a înşelat cu ajutorul de notar şi totul s-a terminat între ei. Cununia civilă a Laurei a avut loc în Jidoviţa, iar cea religioasă în Armadia cu 6 preoţi şi Belciug, petrecerea la berăria Rahova şi nunii au plecat la parohia lui George. S-a făcut şi nunta Anei cu Ion, naşi au fost domnul şi doamna Herdelea, Florica druşcă. Nunta a ţinut trei zile. În a treia zi mireasa a adus zestrea şi curtea Glanetaşului s-a umplut de vite, păsări…


GLASUL IUBIRII

Capitolul VII – VASILE

A avut loc licitaţia la care a participat şi preotul Belciug care a cumpărat o masă. Când a venit a doua zi s-o ia, l-a certat doamna Herdelea şi a plecat fără masă. Vasile Baciu n-a vrut să treacă pământurile pe numele lui Ion, îi dădea doar cinci locuri. Titu a început să citească mult şi s-a consolat în privinţa Rozei. Ciocan, deputatul circumscripţiei din Armadia a murit. Pentru acest post erau doi candidaţi: Victor Grofşoru – avocat şi Bela Beck – bancher, şvab ungurizat. Ion a trimis-o pe Ana la tată pentru a-l face să-şi ţină cuvântul, iar Vasile a bătut-o spre bucuria Zenobiei. Victor Grofşoru l-a rugat pe Titu să-l ajute în alegeri cu evreii din Jidoviţa. Inspectorul Horvat a trimis o scrisoare lui Zaharia Herdelea să-l ajute în alegeri pe Bela Beck. Herdelea a încercat o împăcare a lui Ion cu Vasile şi aceştia s-au bătut, apoi Ion a mers la preot, iar el l-a trimis la un avocat. Ajuns acasă a trimis-o pe Ana la tatăl ei.

Capitolul VIII – COPILUL

Au avut loc alegerile şi cu 5 voturi mai mult a ieşit Bela Beck – erau tocmai voturile lui Zaharia Herdelea. Titu a plecat cu notarul din Lucşa, Ion a alungat-o pe Ana, dar de această dată Vasile n-a mai bătut-o. Ion s-a dus la avocatul Victor Grofşoru şi l-a angajat ca să rezolve pricina cu socrul. El l-a sfătuit să aducă pe Ana acasă. La cârciumă Toma Bulbuc a încercat să împace pe Ion cu Vasile Baciu şi astfel Ion a plecat acasă cu Ana. Vasile a trecut o parte din pământuri pe numele lui Ion, dar procesul a rămas. Au primit scrisoare de la George şi Laura, s-au bucurat, au promis că vor veni în octombrie şi o vor lua şi pe Ghighi cu ei. În casa lui Ion a venit şi Dumitru Moarcăş, un bătrân fără căpătâi, o rudă a lor mai îndepărtată. Ana se ocupa de toată gospodăria şi într-o zi au apucat-o durerile. S-a chinuit să termine mâncarea, a plecat cu ea la câmp. A născut acolo, îngrijită de Zenobia care a scăldat copilul în râu. Au lăsat-o pe Ana lângă un pom, iar ei s-au apucat de secerat. Au botezat băiatul cu numele de Petre. În Lucşa, Titu s-a instalat la familia notarului Cântăreanu. Ei aveau o fată Eugenia pe care o cunoştea de la petrecerile din Armadia. Tot în sat era o învăţătoare, Virginia Gherman, pe care el o considera o bună prietenă. La începutul lui septembrie, Avrum – crâşmarul evreu s-a spânzurat, căci cumpărase o pădure care nu era rentabilă şi a fost păcălit de avocatul Stoessel. Ana a alergat să vadă pe spânzurat. A rămas uimită şi s-a gândit: „Ce iute moare omul când îi soseşte ceasul!”, a fost procesul lui Herdelea pentru calomnie şi Ion a fost amendat şi i s-a dat o lună de arest, iar învăţătorului o săptămână de arest, o amendă şi suspendare din învăţământ.

Capitolul IX – SĂRUTAREA

A venit Laura care era însărcinată, a stat cinci zile şi a plecat cu Ghighi.
A venit Ion care i-a spus că a primit sentinţa. Ana era acasă cu copilul şi cu moşul Dumitru. A scăldat băiatul şi l-a culcat. Bătrânul a început să se bărbierească, n-a terminat şi a murit. Vasile Baciu l-a luat pe Ion, s-au dus la notarul Stoessel din Jidoviţa şi i-a dat tot pământul lui Ion.
Herdelea a fost suspendat şi a fost înlocuit cu Nicolae Zăgreanu din Armadia. A plecat cu Ion la Grofşoru pentru a-i spune că s-a înţeles cu socrul său. Grofşoru l-a primit bine pe Herdelea şi l-a scutit de jumătate din onorariu pe Ion, iar lui Zaharia i-a oferit un post de scriitor la cancelaria lui. În Lucşa Titu a asistat la un conflict între localnici şi cei din Păuniş pentru imaş. Saşii din Păuniş au dobândit o sentinţă în favoarea lor, dar cei din Lucşa au atacat-o, procesul dura de 50 de ani.
Virginia accepta curtea pe care i-o făcea plutonierul din sat. Acesta i-a anchetat pe ţărani, a intrat în conflict şi cu Titu. A venit un locotenent care a anchetat cazul şi a liniştit spiritele. Titu s-a hotărât să plece în românia şi a agonisit puţini bani. A hotărât să se mute în Măgura unde era notar Alexe Căldăraru, un prieten din liceu. Şi-a luat rămas bun de la Eugenia şi de la Virginia Gherman care se logodise cu plutonierul de jandarmi. A trecut prin satul Pripas şi a găsit familia într-o mare cumpănă când nici preotul nu voia să recunoască faptul că făcuseră casa pe pământul bisericii. Ion l-a dus în satul Măgura. Era mulţumit că toate pământurile sunt ale lui şi i-a mulţumit lui Titu că l-a sfătuit de bine, adică să-l forţeze pe Vasile să i-o dea pe Ana. A trecut iarna şi Ion s-a dus şi a îmbrăţişat şi sărutat pământurile. Belciug era foarte supărat pe familia Herdelea şi nu a trecut de Bobotează cu botezul şi pe la ei, iar învăţătorul a întocmit o plângere la episcopie.

Capitolul X – ŞTREANGUL

După Bobotează au cumpărat o locuinţă în Armadia cu cerdac şi grădiniţă în casa lui Ghiţă Pop, scriitorul de la judecătorie. S-au judecat pentru insulta pe care a adus-o doamna Herdelea preotului Belciug, când a venit să ia masa. Grofşoru l-a învinuit pe preot până într-atât încât acesta şi-a retras plângerea. Ghighi s-a întors de la sora ei care născuse o fetiţă şi accepta acum prietenia lui Zăgreanu. Preotul începuse zidirea bisericii şi preda religia la şcoală, iar Zăgreanu i se părea necuviincios că-i punea să-nveţe ungureşte, că-i bătea şi-l urmărea dacă vine să facă orele de religie. George s-a căsătorit cu Florica, iar la nuntă Ion s-a uitat numai la Florica, iar Ana a înţeles că Ion tot pe Florica o iubeşte. Titu lucra în Măgura, dar nu-i plăcea deloc Colegiul Căldăraru care era supus ungurilor. Laura i-a trimis o scrisoare prin care l-a încuviinţat că la băile de la Sângeorz vor veni şi rudele din românia. Ana obişnuia să treacă pe la tatăl ei. Într-o zi a întâlnit-o pe Savista – oloaga de la care a înţeles că Ion se tot duce pe la Florica, este prieten cu George. S-a dus în casa tatălui, şi-a amintit începutul durerii ei, a plecat acasă, a lăsat copilul în pat, s-a dus în grajd şi s-a spânzurat. Zenobia a descoperit nenorocirea.

Capitolul XI – BLESTEMUL

Au înmormântat-o pe Ana şi apoi Ion şi-a îndreptat toată atenţia spre Petrişor. Grofşoru a plecat la Curtea de apel de la Târgu Mureş şi Herdelea a fost achitat. Învăţătorul i-a făcut lui Ion o plângere prin care să facă închisoarea de o lună în Armadia şi nu în Bistriţa ca să fie mai aproape de copil. Învăţătorul a primit înştiinţarea că este primit în învăţământ, că i se va da toată leafa. Au hotărât să rămână în Armadia cu cele două slujbe. A venit în Pripas, a luat şcoala în primire de la Zăgreanu. Ion s-a întors de la puşcărie, Petrişor a murit şi a fost înmormântat lângă Ana, iar Vasile Baciu a venit să-şi ceară pământurile. Au urmat examenele de sfârşit de an la care a participat şi Horvat. A venit şi Belciug, iar inspectorul a fost nemulţumit că aceşti copii nu ştiu să se exprime în limba ungară şi nu ştiu nici „Tatăl nostru”. A cerut lui Herdelea să-şi depună actele pentru pensie. A venit Laura cu George şi fetiţa lor Maria şi a doua zi au plecat toţi la Sângeorz unde aşteptau toate rudele lor. Acolo a venit şi Titu care a cunoscut pe deputatul Gogu Ionescu, căsătorit cu Eugenia, sora lui George. Au hotărât ca Titu să vină la Bucureşti să lucreze la un ziar. Ion a aflat că Vasile Baciu a angajat un avocat din Bistriţa să-i câştige pământurile şi s-a abătut pe la George să-i ceară sfat, dar a rămas numai cu ochii la Florica. S-a apucat de secerat târziu şi când Florica trecea spre târg cu pere a oprit-o sub părut pădureţ unde născuse Ana şi s-a jurat că tot a lui va fi chiar de va face moarte de om.

Capitolul XII – GEORGE

Ion se tot ducea pe la George şi Savista – oloaga care ţinea mult la George a ocărât-o pe Florica, apoi l-a pârât pe Ion lui George. Doamna Herdelea nu-l lăsa pe învăţător să-şi depună cererea de pensionare. A venit Zăgreanu de la inspectorul Horvat şi l-a lăsat să înţeleagă că trebuie să-şi întocmească actele de pensionare căci inspectorul i-a promis să-l instaleze pe el învăţător în Pripas. Vasile Baciu a aflat de la avocaţi faptul că pământurile după moartea copilului trec în stăpânirea tatălui. Amândoi au fost puşi de preotul Belciug să doneze pământurile bisericii după moartea lor. Titu a petrecu cu toţi prietenii, a trecut şi pe la Belciug prin sat, a vorbit şi cu Ion pe care l-a sfătuit să se astâmpere şi a plecat spre Bucureşti. S-a oprit la Sibiu unde l-a întâlnit pe Virgil Pintea cu care a luat parte la serbările presei. Ion era supravegheat de Savista şi a aflat de la Florica despre plecarea la pădure a lui George şi a îndemnat-o să-l primească. George a plecat cu tatăl şi cu cele două căruţe. S-a întors, Florica i-a deschis, l-a aşteptat pe Ion şi l-a ucis cu sapa.

Capitolul XIII – SFÂRŞITUL

L-a lovit de trei ori în braţ, în cap, în piept – a trăit până dimineaţa, s-a târât spre poartă până sub nuc. Paraschiva răposatului Dumitru Moarcăş a auzit horcăielile lui, a strâns tot satul, a venit primarul Florea Tancu, apoi notarul Stoessel cu judecătorul şi doctorul. Au arestat pe George, au făcut autopsia şi au lăsat să fie îngropat. Florica a rămas singură în curte. A fost îngropat cu fast în curtea bisericii. A venit şi învăţătorul Herdelea care s-a înţeles cu Belciug să-i facă acte pentru pământul casei. A venit Vasile Baciu beat şi a fost apostrofat de preot. Pământurile lui Ion au trecut în stăpânirea bisericii. Toma Bulbuc a fost ajutat de Grofşoru. Zaharia a primit înştiinţarea de pensie cu mulţumiri, Zăgreanu, numirea în Pripas. Au primit scrisoarea de la Titu care părea un înstrăinat, au primit scrisoare de la sora lui, Laura care le scria că este însărcinată. Au luat parte la sfinţirea bisericii. A venit episcopul şi biserica a fost sfinţită de peste 50 de preoţi. După ce au plecat aceştia a început petrecerea pentru domni la şcoală şi Ghighi cu Zăgreanu au deschis dansul, iar pentru săteni în ograda Todosiei. Domnii au trecut şi pe la horă. Familia Herdelea aplecat. Zăgreanu i-a condus până în faţa căsuţei lor. A rămas promisiunea lui de a se căsători cu Ghighi. Romanul se încheie cu descrierea drumului care iese din Pripas.